Cetăţean cu drepturi depline. Superficialitatea e de sezonul trecut

Săptămâna trecută am primit de la primărie un atestat pentru că... am devenit majoră luna trecută. Interesantă diplomă... dacă o pot numi aşa. Am stat şi m-am gândit la avantajele împlinirii vârstei. Şi... da! Sunt mai multe decât mă aşteptam: acum pot să votez, pot să fac şcoala de şoferi ( nu o voi face prea curând... ), pot să dau oamenii în judecată, pot sa traiesc la alt nivel sentimentele, parcă acum nici nu îmi mai e ruşine să urăsc... De o lună şi ceva, încerc să gândesc mai matur :)) Şi să fiu mai veselă, să mă distrez mai mult, să nu mai regret nimic şi să nu mă mai mint.

Am început să fiu mai atentă la ce se întâmplă în jurul meu. Si nu îmi place ce văd. Prea multă artificialitate, de superficialitate nu mai e vorba ( şi se spune că nu frumuseţea exterioară contează...), aroganţă, dar de aia grosolană... şi oameni ce pur si simplu sunt puşi pe Pământ ca să nu dispară specia. Toţi facem parte din fiecare categorie la un moment dat. Şi asta e al naibii de trist. Şi cel mai trist e... că nu ne dăm seama de asta... Suntem atât de superficiali că nu vedem bine nici realitatea. Suntem mult prea idealişti, fiecare trăieşte în propriul lui glob de cristal. Mă întreb ce se va întâmpla cand se va sparge? Oare vom vedea că de fapt totul e o iluzie şi ca minţindu-ne nu ne ajutăm deloc?

Superficialitatea ne ucide. Cântăreste prea mult. Ar trebui să se inventeze şi săli unde să dai jos superficialitatea. Mă întreb dacă s-ar duce cineva... Sezonul asta se merge pe implicare. Cel puţin eu încerc :D

Fără noimă

Ruşine să îmi fie. Nu am mai scris de doua săptămâni şi cu toate astea tot nu ştiu ce să scriu. Am scris până şi poezii, dar încă nu le public. Mai lucrez la ele.

Recent, mă rog nu chiar atât de recent, am... făcut multe lucruri... dar, mai ales, m-am gândit la multe lucruri. Am început să analizez totul, în cele mai mici detalii. Şi nu e bine. Deloc. Dar, pe de altă parte, încerc sa văd numai partea pozitivă a lucrurilor. Şi nu îmi iese, dar eu continui să încerc.

În altă ordine de idei, am nevoie de o pauză. Cred că mâine îmi voi lua camera şi cum tot stau eu aproape de nişte dealuri, o sa profit de ocazie şi voi incerca să fac nişte poze toamnei. Dacă reuşesc să imortalizez ceva frumos, o să le postez.

Întotdeauna mi-a placut foarte mult toamna. E un anotimp plin de melancolie, depresii, regrete, dar şi anotimpul fluturilor in stomac, anotimpul cel mai prielnic ca sa te îndragosteşti ( tare am impresia că mulţi mă vor contrazice ). Şi totuşi, încă nu simt asta... deşi toamna e aproape de sfârşit... şi parcă nici inspiraţia aia tipic toamnei nu o mai am... Poate e din cauza vremii :D

Şi totuşi... totul se complică.

Bine ai venit, Octombrie!

Nu am mai publicat nimic de ceva timp... Pur şi simplu, parcă nu am avut ce spune. S-au întamplat multe lucruri destul de semnificative între timp, dar nu am de gând sa fac din blog un jurnal cu foarte multe detalii pe care lumea se va plictisi citindu-le, deşi, din postările anterioare văd că tind să fac asta... Săptămâniile care tocmai au trecut, am jonglat cu veselia şi melancolia fără un motiv anume. Am încercat să îmi organizez mai bine timpul, nu prea am reuşit... dar încă mai încerc.

De ieri, tot devorez o carte de Stepehen King( La miezul nopţii) şi mi-am dat seama că stilul lui încă mă face să tresar la fiecare mişcare ce o aud în timp ce îi citesc poveştile. Unele lucruri, pur şi simplu nu ne pot plictisi. Sunt lucruri care ne trezesc interesul chiar şi după foarte mult timp. Sau lucruri care pur şi simplu ne stârnesc interesul, dar nu le putem avea. Sau le-am avut, sau le.am fi putut avea. Ca şi cum am avea o cioclată imensă(eventual amăruie, ca sa fie mai gustoasă) şi abuzăm de ea, iar când se termină plângem dupa ea ca un copilaş. Pare că am deviat de la subiect, dar nu e aşa.

O să încerc sa postez mai des. Promit. Acum revin la Stephen King.

Three Days Grace - Last to know
Asculta mai multe audio Muzica

Three Days Grace - Lost In You
Asculta mai multe audio Divertisment

Leapsa

Primită de la Heliana

prima băutură: probabil lapte

prima mâncare: pas...

prima amintire: eu, copil mic de vreo 4-5 ani mergând cu maşina lui unchimio.

primul gând frumos: când eram mică aveam numai gânduri frumoase în minte..gen: aş putea să îi cumpăr ceva de mâncare cerşetorului...

primul gând urât: gândurile urâte au început odată cu şcoala... nu mi-l amintesc pe primul...

prima faptă bună: am ajutat un căţeluş

prima faptă rea: nu am împărţit o bucată de ciocolată cu o prietenă, în cls I. A fost prima oară când am refuzat..

şi încă mai am remuşcări...

primul contact cu calculatorul: jocul Harry Potter

prima senzaţie: anxietate...ce caută atâţia copii la un singur loc? Eram destul de antisocială când eram mică:))

prima enervare: acelasi răspuns ca la întrebarea anterioară.

prima spaimă: primul coşmar.

prima emisiune tv: era o emisune pe Tvr 1 despre gimnastele României...

prima carte începută: citeam multe poveşti nemuritoare când eram mică şi poveşti cu zâne. Dar prima carte citită în

întregime, a fost Robinson Crusoe, în clasa a III-a.

primul vis: Că era război şi îmi vorbea icoana şi mă avertiza..etc... mă uitam f mult la desene atunci şi

eram foarte credincioasă.

către Teo

Zilele astea...

Zilele astea m-am întors de la bunici ( Feteşti, Ialomiţa). Deja îmi lipseşte liniştea de acolo... Singurul regret al meu a fost că nu am putut ajunge la Rock city, dar când mi-am recuperat netul am aflat că s-a amânat...

În altă ordine de idei, zilele astea am descoperit un nou forum. Deşi nu sunt adepta lor, acesta e un forum nou, dar care pare sa promită multe. Take a look: here.Acolo am găsit o postare: 100 de moduri de a te sinucide ( e sadic-amuzant :)) ) Câteva exemple: 11. Folosesti puterile telekinetice pentru a face tavanul sa cadă pe tine, 23. Spânzură-te cu beteala atârnată de tavanul City Mall-ului, in perioada Crăciunului., 37. Pune-te rău cu un trib de canibali.
38. Încearcă să te inneci cu o linguriţă de apă. Nu te da bătut pana nu iţi iese., 42. Inchide-te într-o camera. Aşteaptă să mori de foame., 48. Numără toate zecimalele lui pi. (nu, alea nu sunt toate… are o infinitate de zecimale), 62. Joacă-te cu crocodili. Restul aici.

Şi melodia pe care o tot ascult de vreo doua săptămâni încontinuu:

the white stripes - i just don't know what to do with myself
Asculta mai multe audio Muzica

Leapşa

Primită de la Heliana :

What was your first:

Car - none

Trip within borders - Ialomiţa... cred

Trip abroad- not yet

Memory - primul meu coşmar de la vârsta de 5 ani. Prima mea păpuşă, Medeea, întorsese capul şi se uita urât la mine. Atât îmi amintesc. De atunci am considerat-o păpuşa mea posedata şi o iubeam mai mult:))

Pet - Rex, un câine lup, negru.

Crush - Chris Marquette ( are nişte ochii căprui adorabili...)

Discovery - ceea ce cauţi se află aproape întotdeauna în faţa( sau în spatele, în cele mai rele cazuri) ta

Job - none

Idol - probabil Gandhi, dar nu e chiar un idol... Si Stephen King, e exemplul meu de om amibiţios pe care aş vrea sa il urmez.

Creation - Origami...adoram Origami prin clasa a IV-a

Leapsa merge mai departe la Eduard.

Jucăria de lut

Coborât de ideile renascentiste, în ochii divinităţii,
Se întoarce la nonconformism.
Energia ei e îmbuteliată într-o inimă de lut.
Nicio creaţie nu a mai atins Luceafărul,
O creaţie cu Luna şi Soarele în privire.
Ea, colorează nervii,
Fură culorile curcubeului,
Aruncă în aer cu veselie,
Înveseleşte pesimismul.
Trăieşte în foi de jurnal,
Inspiră lumina, expiră întunericul
Aleargă printre stele
şi are prieteni imaginari înalţi.
Ascultă ritmul frunzelor ce cad
Si îşi desenează necazurile pe nisip.
Işi cunoaşte limitele şi le depăşeşte,
Speră la un Soare mai apropiat de lună,
La o inimă adevărată.
Ea nu a simţit dragostea.
Si dacă ar simţi-o ?
Probabil ar desena-o pe o stâncă.
Şi dacă ar desena-o?
Probabil ar duce stânca mai aproape de ea.
În Empireu.

Joan Osborne - What If God Was One Of Us
Asculta mai multe audio Muzica

Leapsa

Leapşa primită de la Măry.
1) Ia cartea cea mai la îndemână, deschide-o la pagina 18 şi scrie al patrulea rând: " De aici, actualitatea miturilor, interesul reînnoit pentru textele care le-au " ("Invocarea morţilor şi coborârea în Infern", P.Brunel )
2) Fara să verifici, cât e ceasul?00:10
3) Verifică.00:26 (:-s)
4) Cum eşti imbrăcat?Într-un tricou imens( pe mine pare rochie...) pe care e scris : SAY AAH! (accentul din Maine).
5) Înainte să răspunzi la chestionaru' ăsta, la ce te uitai? Blogul lui Mary
6) Ce zgomote auzi în afara celor produse de calculator?Ticăitul de la ceas.
7) Când ai ieşit ultima dată şi ce ai făcut atunci? În urmă cu vreo patru ore...la o plimbare... nu prea benefică.
8) Ce-ai visat azi-noapte? Ouch...multe şi aiurea. Am visat că îmi cumpărasem o carte de aia cu jocuri logice pt copii mici şi o ascundeam ca să nu mă vadă cineva cu ea. Şi în ea am descoperit un mesaj, în care una spunea că vrea să se împace cu unu... şi apoi o câmpie... si multe numere( ce înseamnă că o să înnebunesc :)) tell me something i dont know :)) )
9) Când ai râs ultima oară? Hmm... azi... pe la 4 când am ajuns să citesc rubrica de matrimoniale şi vedem toţi barbaţii capricorni că îşi cauta femei tinere, cu vârste între 30 şi 50 şi care au avut o viaţă nefericită, pentru că şi ei au avut ( ma rog, erau mai multe anunturi funny )
10) Ce ai pe pereţii camerei în care te afli?Vopsea.
11) Daca ai deveni multimilionar peste noapte, ce ai cumpăra prima dată? Materiale ca să fac un adăpost pentru animale.
12) Care-i ultimu' film pe care l-ai vazut? Push. Genial.
13) Ai vazut ceva neobişnuit azi? Nu cred...
14) Ce părere ai despre chestionaru' asta? Pas.
15) Spune-ne ceva ce nu ştim incă. Mă doare capul.
16) Ce nume i-ai da fetei tale? Emma, Alexandra sau Aurora.
17) Dar băiatului tau? Alexandru.
18) Te-ai gandit deja să locuieşti în străinătate? Nu m-am gândit...
19) Ce ai dori să-ţi spună Dumnezeu când intrii pe Porţile Raiului? Iar tu?/ Te invităm să îţi iei o pereche de aripi, sau poţi folosi teleportarea, şi să te duci la sectorul 4, acolo vei găsi rafturi întregi cu Stephen King...
20) Daca ai putea schimba ceva în lume, în afară de politică, ce ai schimba? Aş construi mai multe adăposturi pentru animale:D
21) Îţi place să dansezi?Nu chiar...
22) George Bush? De ce ?:-s
23) Care a fost ultima chestie care pe care ai vazut-o la teveu? H2O Just add water. :D
24) Care-s cei patru oameni ce ar trebui sa preia chestionaru' asta? Cine vrea.

Insomnie 2

Nu imi place tăcerea.E aşa...plină de interpretări... Câteodată o simţi şi cum te înjunghie... şi apoi îţi râde în ceafă superior. O auzi cum se depărteză... şi mai ales o simţi, deşi e departe ştii ca nu o poţi înfrânge. Şi asta doare cel mai rău...

Vacanţa asta încă nu se anunţă specială.Plus că am ajuns deja in iulie...

Vreau la mare... :)

Cum spuneam mereu, vreau magazin de închiriat creiere funcţionale... Şi vreau concert Three Days Grace în România şi...mai vreau ceva:) .

.

E aproape miezul nopţii şi m-am întors cu o aşa mare poftă de scris ceva...nu ştiu ce să scriu, dar voi improviza pe parcurs...parcă am chef să îmi vărs toate supărarile aici...să le scriu şi să le las întipărite aici până o să expire, iar eu o să uit de ele. De fapt, nu sunt supărată... hmm...se vede că se apropie luna plină :)) Eu iar am insomnii, iar visez lucruri ciudate ( înainte visam pentru că citeam prea mult Stephen King, acum nu am mai citit de mult- ruşine mie- şi îi cam simt lipsa.).
Ascult piesa Vama Veche de la... Vama Veche:D Am auzit de ea în camp şi am zis să văd cum e. E superba:) Întotdeauna am adorat versurile melodiilor celor de la Vama...
Întotdeauna am fost de acord că bucuriile, zâmbetele, râsetele le folosim prea puţin. Hai să le reciclăm... Lumea asta e în criză de bucurie. Până şi fericirea a devenit superficială... Oamenii încep să se uite din ce în ce mai dubios când mă văd sărind peste trepte, alergând prin locuri aglomerate şi vorbind mult şi degeaba. Şi când ziceam că încep şi eu să mă maturizez :)) Încă mai gândesc copilăreşte şi mă comport la fel. Ieri, mi-am găsit jurnalul din 2003. Nu îmi vine să cred că am găsit o persoană pe care am menţionat-o şi atunci şi acum şi am scris şi cam aceleaşi lucruri :-" Oricum, e frumos să îmi citesc amintirile de atunci... Aveam 11 ani!! :))
Azi m-am uitat la South Park, deşi episoadele de miercuri seară au fost mai frumoase...:)
În fine, am ochii astupaţi de oboseală... simt că am cioburi în creier...
Mai vine cineva la Şcoala de Vară Lumen?
În altă ordine de idei, am aşteptat atât de mult vacanţa că parcă acum nu o simt... mi se pare un weekend prelungiiiiit.... Nici măcar poezii nu am mai scris de când a început vacanţa, am citit doar o carte, am fost doar într-un camp până acum... Sper ca vacanţa asta să fie mai plină. Pe cea trecută nu prea mi-o amintesc. A fost o amintire aşa fragilă, neînsemnată, că s-a dus cu prima amintire rătăcită şi a dispărut... Îmi amintesc doar Zilele Vâlcii, escapada la Călimăneşti şi cei 32 de km merşi pe jos, apusul de la Malul Alb( superb...) şi cele câteva zile la Braşov(toate astea au fost cu Teo :)) ) şi sfârşitul lumii!! Aia nu am uitat... cum mă suna mama, aşa calmă şi îmi dadea detaliile, iar eu şi Teo ne plângeam că nici pe lumea cealată nu scăpăm una de alta :)) Iar o să fiu acuzată că eu mereu aduc vorba de Teo :))
Încă ascult Vama Veche... Doamne, cât de genială e melodia... Vreau din nou concert Vama în Vâlcea!! Sau Emil! Dar, mai ales, concert Three Days Grace.... Apropo, ştie cineva daca trupa Kansas mai are concerte? Deşi, la ce vârstă înaintată au...
* Mina şi Minu are back. Back în black... Minu s-a blonzit practic. Mina doar teoretic.
Abia aştept să vină Claudia, verişoara mea. Daca o să mai stau prea mult închisă între cei patru pereţi albaştrii singură, o să înnebunesc.Jur.
P.s. : Click pt Emeric Imre- Nebunul de alb. E ceva puţin mai mult decât genială.

Cupa Izvoarelor 2009-Brezoi

Uite că am fost şi eu la Cupa de anul acesta. Având în vedere că am cam neglijat activităţile cercetăsesti în ultima vreme, am decis că măcar la Cupa să mă duc şi eu. Am rămas profund impresionată... a fost mult mai frumos decât mă aşteptam 8-> : peisaje superbe, hike-ul genial, oamenii deosebiţi, per total a fost incredibil. Deşi am cam rămas cu traume: doua nopţi am visat Azimut de 115 grade la 147 de paşii( de la Orientare) şi lămâi ( datorită devoratoarelor de lămâi ce stăteau prin preajma mea, vezi Heliana). Turnirul a fost interesant. Probele au fost: sfoara ( jocul acesta e mult mai distractiv faţă de ce credeam) , săritura în saci( la aia am participat şi eu:)) doar sunt sărituri:D ) şi alergatul cu mingea într-o lingură ( sper că nu am uitat vreo probă). Am prins răsăritul... AAA! Să nu uit de piesă!! Improvizaţie e cuvântul ce o descrie cel mai bine. Am avut un Hopa Ciripel, o prinţesă marca Versace, pe Soco Mojito (sper că am scris bine), cercetaşul karatist şi mulţi temerari dornici să ne ajute( sau să se afirme:D )

Despre Cupa a fost scris chiar şi în Adevărul, dar şi în Monitorul de Vâlcea.

p.s : Sugarcult-pretty girl 8->

Insomnie

Oceans apart, day after day/And I slowly go insane

Ascultam "I will be right here waiting for you" şi atunci m-a lovit! Exact în inima! În ultima fărâmă de sentiment putrezit, dar încă funcţional. Mai ştii ce ţi-am zis de melodia asta? Sigur nu mai ştii... Parcă mi-a adus aminte de iarna trecută şi amintirile s-au perindat prin faţa mea ca şi cum aş muri în clipa următoare şi îmi pot vedea toată viaţa.

Melodia asta are un mod de a mă indispune, mă depimă subit, dar nici nu mă lasă să o opresc. E a 5-a oară consecutivă şi cu siguanţă nu va fii ultima când o ascult.

Acum te înţeleg.

Serios. Chiar te înţeleg. Şi ai avut dreptate. Cu totul. Mi-ar plăcea să citeşti asta, dar cred că nu o vei face. Cititul blogului meu nu se include în programul tău de renegare a mea.

6...

A fost frumos...acum realizez :)) Aş vrea o piramidă, unde să îmi păstrez toate amintirile sau un ceaun ca in Harry Potter :)) Sa poţi trai acea amintire over and over... Deşi, ar fi cam ciudat, periculos, plictisitor... în cele din urmă.

Acum mă simt mai bine :))

7(să sperăm că şi ultima)...

Dar acum trec prin alte perioade, atât de diferite... acum am alte melodii care mă descriu, am alte vise ( nu în totalitate), am alte principii... şi pe de o parte, mă simt mai bine, dar îmi e frică de acel... blestem:D Mai ales că începe să puţin să se îndeplinească... poate mă înşel.sper.

Noapte bună.

E ora 01:52 şi am insomnii.Din nou.

8.

But it doesn't stop the pain

Nori

Eu: Uite ce nori superbi!
Cristina: Norii îmi amintesc de îngeri...

V-am mai spus cât de mult ador norii?

Pseudo poezia cu rimă sau încercarea de a face o poezie cu rimă part 1

Peste norii mari, greoi,
Stau ascunse gânduri noi.
Peste stratul de ozone,
Străluceşte un neon.

Niciun vânt nu mai adie,
Printre flori de păpădie.
Stau ascunse şi pitite,
Gânduri mici, neprafuite

De aş putea, ţi-as lega,
Lumea mea şi lumea ta,
Vise mici, toate înnodate,
Cu o panglică la spate

Niciun nor nu mai aleargă,
În privirea noastră, dragă
Acum totul a zburat,
Lumea s-a evaporat.

Numai un fluture a rămas,
Un suflet fără glas.
Un corp inert stă pe sol,
Îngropat în nămol.

E doar visul tău ales,
Altul acum îţi ţes,
Unul nou, cu voce nouă,
Din picături de rouă

Postare ciudată

Recent, mi-am dat seama că sunt prea pretenţioasă cu anumite chestii.Un lucru bun, ar spune unii. Răspunsul meu: Are you high or just a complete idiot? Normal că nu e bine... Unele lucruri bune par foarte simple la început şi nu au nimic deosebit. Trebuie să ai răbdare... nu prea multă, că apoi te enervezi. Totul e fără sens în această postare... dar nu aşa e şi viaţa? Toată lumea aşteaptă perfecţiunea, aşteaptă prinţii, aşteaptă o fericire fără graniţe. Keep dreaming, pentru SF cautaţi alt blog. Nu există perfecţiune. O persoană care caută perfecţiunea s-a gândit vreodată că poate ea nu merită această însuşire superioară omului? E ca şi cum ţi-ai dori să fii un nor...deşi, având în vedere că unii oamenii doar levitează şi fac umbră pământului degeaba( dacă eşti jignit, înseamnă că te-ai simţit) comparaţia mea nu este una prea apropiată.
În fine, mi-am dat seama şi că am momente când sunt extrem de timidă sau fac gafe (cam asta fac cel mai des) şi că am o grămadă de defecte. Dar până la urmă, defectele ne fac umani...sau nu...
Si cu toate că suntem atât de dificili şi avem atâtea defecte, unele persoane încă ne mai suportă... Acelea sunt persoane perfecte. Prietenii sunt singurele fiinţe perfecte.
p.s. : Zi ciudată...

p.s. 2 : Vreau tricou cu AC/DC :-<

Special pentru Teo

Puii lui Teo.
Treci de Boromir.Doar 4 lei bucata de pizza.O să simţi staţia după mirosul de aglomeraţie şi de spray Impuls luat de la magazinul de 3,8 lei din colţ, ce şi-a unit destinul cu traspiraţia.O să vezi şi rotocoalele fumului de ţigară ce ies din spatele pălăriei de in, al unei doamne mult prea solide.Lângă ea e un băieţel.Ochii de smarald, păr de aur, pare de ceară.Pare unul dintre cei 7 pitici,iar doamna, vrăjitoarea cea rea. Gura lui se întredeschide şi o întrebare iese afară: "Când vine autobuzul?". Lângă ei, un băiat mestecă indignat o gumă.Din căştile ce îi atârnă ca un şarpe şi se încolacesc pe gâtul lui se aude o manea veche.Prostie ambulantă.
Cu roţile scârţâind se aproprie un autocar ce se bălăngăne încet.Se opreşte.Autobuzul Cozia-Călimăneşti.4 lei biletul.Uşile se deschid scoţând un oftat prelung.Toată lumea intră.Intrăm şi noi.
Drumul e lung cu multe hopuri ce te fac să te bucuri că nu ai avut timp să iei micul dejun.Pregătit de mama ta, desigur.
Aerul închis.Brăduleţul de la oglinda şoferului se leagănă încet.Privind în faţă ai idea că pădurile te înghit.Că vei ajunge un alt Iona, în altă dimensiune, dar aceleaşi probleme. Şi totuşi...să te contopeşti cu natura, să fii una cu pasările, să poţi zbura în voie pe toţi norii şi de toate problemele nu sună atât de rău.Dar să fii mereu printre norii e destul de dureros.Trebuie să păşim din nou la realitate,mai exact pe pământul Călimăneştiului.Un pământ proaspat şi fin ce îţi alunecă printre degete ca şi viaţa.
Si ajugem la casa lui Teo.Mai exact un schelet cu inimă din ciment.O inimă peticită cu cărămidă.
Acolo, protejaţi de un gard, îşi petrec copilăria puii.Puii galbeni ca de ceară, cu gâturi lungi şi cioc portocaliu. Cu inimă mică, dar plina, fară creier, dar totuşi mai maturi decât mulţi oamenii.Nu au idee ce se întâmplă afară, nu le pasă, atata timp cât îi hrăneşti.Un gard, ca o barieră între ei şi noi, între puritate şi mizerie, între libertate şi pedepse, între o viaţă şi VIAŢĂ ca ceva palpabil şi cu gust amar.

Chip de lut

Un chip
numai lut.
Corpul lipseşte
sufletul himeric levitează in jurul axei de referinţa a fiinţei bipede.
Fiinţa este renegată de inferioritatea gândurilor
ochii îi reflecta puternica idee de putinţa
gura, o adâncitură spre infinitul luciferic
nasul,o barieră între murdar si pur
efemeritatea iluziilor este restransă în pachete mici.
Sinceritatea artistului iţi atinge inima.
inima de lut
perfecţiunea a înviat
artistul a renăscut
jocuri de materiale in mâna lui
artistul jonglează cu sentimentele creaţiei
ca şi cum ar deschide o umbrelă.
Ploua peste creaţie
creaţia iese curată.

Creaţia şi-a creat artistul.Artistul de ceară.

Leapşa

Primită de la Măry.

1. Fiecare om care primeşte leapşa trebuie să completeze definiţiile celor 5 cuvinte primite şi să dea mai departe alte 5.
2. Definiţiile nu trebuie să arate stil dicţionar, ci să fie cât mai originale.

dans-pendularea unor picioare pe un fir de aţă

fotografie- o imagine vie

prieten-pansament pentru suflet

carte-jonglări de cuvinte

dragoste- o himeră lugubră/joc de sentimente

Leapşa merge mai departe la Teo , iar cuvintele sunt:

frumos

urât

prietenie

clipă

timp

Gânduri de primăvara

Avion...
cu motor...
Ia-mă şi pe mine în zbor!
Mai creşti şi tu...
Cresc,cresc...în centimentri puşi pe cap.
Ştii,pantalonit tăi coloraţi cu vise sunt cam murdari.
Sunt doar decoloraţi.
Şi-au pierdut norii.
Nu...ei doar se ascund.Sunt în buzunar.
Nu înţeleg nimic.
Ai înţeles vreodată?
Eşti imatur.
Doar atât?
Îmi vreau înapoi visele!
Aleargă după vânt,poate o să ţi le înapoieze.
Vreau să nu mai existe timpul,vreau să nu mai existe Univers,vreau să nu mai existe nimic ce nu e concret.
Bine.
Vreau să am o discuţie cu Timpul.
Progresezi.
Vreau să mă mut pentru o lună pe Marte.Dar o sa iau oxigenul cu mine.
Şi noi?
O să vă trimit o vedere de acolo.
Aşa e mai bine.
Şi o să revin.
De ce?
Ai dreptate.Poate acolo nu există timp.
Nu.
Nu?
Da.
Da? Nu?
Se poate spune şi aşa.
Ce poţi să mai faci pe Marte?
Ce ai vrea să faci pe Marte?
Să mănânc jeleuri....
Poate au alt gust acolo.
Acum o vezi,acum nu o mai vezi.
Ce?
Cum ce?Umbra?
Există umbră pe Marte?
Ştii vreun loc unde nu e umbră?
Sub pământ.
Dar noi nu locuim acolo.
Nu încă.Există sub pământ pe Marte?
De ce am vrea să aflăm?Ce e sub pământ să rămână acolo.

Conferinţa Interact la Resiţa

Weekendul trecut a avut loc mult aşteptata conferinţă!! Dupa o lună în care mi se părea ca timpul nu mai trece,în care stresam pe toată lumea, m-am vazut alături de încă 19 Interactieni în microbuzul ce ne ducea la Reşiţa.La ora 11 dimineaţa(după 7 ore de mers) am ajuns ...ACOLO!Toţi,obosiţi,am ieşit să ne plimbăm.În fine,împreună cu celelalte cluburi Interact din toate judeţele din România plus cei din Chişinău şi organizatorii,Interact din Reşiţa am fost seara să vizităm Muzeul de locomotive,apoi karaoke.
A doua zi,sâmbăta s-a ţinut Conferinţa districuală 2241 România şi Republica Moldova,unde a fost ales dir-ul,vicedir-ul,secretara pe district,coordonatorul de proiecte,unde se va ţine Conferinţa următoare(a fost aleasă Vâlcea!!!) etc... Apoi a avut loc chartarea Clubului Interact Reşiţa,Cina Festivă şi Mafia Party!Iar duminică dimineaţă am vizitat Ocnele de Fier.
În concluzie,Conferinţa a fost mult mai interesantă decât m-am aşteptat,toată lumea s-a simţit bine şi am rămas cu toţi cu o amintire frumoasă şi cu nerăbdarea aşteptării celeilalte conferinţe!

Efemeritatea parvenitului

Vocile prind culoare.
Roşu.Ca privirea ta.
Roşu.Roşu lichid.Ca ura ta.
Eşti pierdut printre gânduri.Gândurile mele.
Te împiedici de realitate.
Te ridici.Realitatea e trecătoare...nu?
Şi zbori.Spre stele.
Să îţi faci o coroană din ele.
Dar întunericul îţi sopteşte secretul.
Şi te-a demascat.Nu mai poţi fugi.
Masca ţi s-a spart.
Pierdut prin imagini.
Pierdut prin cuvinte,
Pierdut prin sentimente învolburate.
Eşti efemer.

Balul retro!!!!

Cu nostalgie spun: a trecut Balul retro!Mai vreau...A fost foarte distractiv!A cântat Mărgineanu(genial!),câstigatorii concursului Retro Queen şi Retro King au fost chiar...colegi mei,Ana Olanescu şi Andrei Georgescu!Felicitări!!Au fost momente plăcute,momente ciudate,momente frumoase,momente amuzante.Totul intr-o seara.Ţinutele retro au fost vedetele serii,cum era de aşteptat,muzica retro s-a simţit în lumea ei şi toată lumea a rămas impresionată,sau cel puţin au rămas cu o părere bună.Mai ales că s-au vândut toate biletele si au fost şi donaţi,deci mai mulţi bani pentru centrul de reabilitare al copiilor autisti!!
Şi câteva poze.

Pseudo jurnal

O zi destul de încărcată din toate punctele de vedere...sau bine,nu chiar din toate.Împreuna cu doamna dirigintă, am fost la biblioteca judeţeană "Antim Ivireanu", unde ne-au fost prezentate câteva proiecte realizate de Europe Direct(poze în curând).Foarte interesant.Voluntari erau chiar copii de vârsta noastră ce au avut o grămadă de avantaje.Asta m-a pus puţin pe gânduri.Apoi a urmat o oră de engleză în care am dezbătut feminismul,scriitoarele şi cum erau văzute femeile în Victorian Age şi doamna profesoară ne-a citit nişte paragrafe.Uite cam ce mi s-a părut mie mai interesant: "Este fatal sa fii femeie sau bărbat.","Mintea trebuie lăsată să sarbatorească în întuneric." "o problemă:chiar există femei?Nu se ştie daca există,daca o să mai existe sau unde este locul lor.Feminitatea este in pericol!Deveniţi femei!Femeia este un bărbat ratat.Ea este inesenţialul.El este subiectul.Ea e celălalt.","Între femeie şi univers nu mai există o barieră masculină."
În altă ordine de idei,azi a fost o zi aglomerată...şi...vineri e balul!!!Am rochie,am pantofi,am bucle,nu am manusi:-? Oricum,presimt că o să fie intresant.
Simt că inspiraţia mea alergă fericită printr-un colţişor al minţi mele şi nu vrea să se mai întoarcă.Mă priveşte superioară şi clipind cu genele ei lungi îmi propune să o mai las în pace.A obosit,săraca.Se scuză ea.Dar nu!Nu am mai folosit-o de mult.Probabil o să expire.O să putrezească alături de alte amintiri.Dar nu!E inspiraţia mea...trebuie să o aduc înapoi.Se caută inspiraţie.Imaginaţia e în pericol.Mina şi Minu vor să se mute..Am nevoie de inspiraţie.Şi de nişte mănuşi lungi,elegante.

Leapşa

Uite că am fost provocată la Leapşa de Teo aka Graţiela.
Uite ce a ieşit:
Sunt…un ocean îngheţat
Aş vrea… să topesc bariera dintre mine şi aerul vesel
Păstrez…priviri şi amintiri
Mi-aş fi dorit…să pot sterge amintirile
Nu îmi place… că nu pot face nimic în multe privinţe
Mă tem… de mine
Aud… paşi în întuneric
Îmi pare rău că… nu pot ajuta mai mult
Îmi plac…zâmbetele sincere
Nu sunt…cum ar trebui să fiu
Dansez… cu gândurile mele
Cânt…tăcerea
Niciodată… nu voi putea să topesc gheţa
Rar…văd soarele
Plâng când privesc…viitorul distrus
Nu îmi place de mine pentru că… sunt deseori insensibilă,iar alteori prea sensibilă
Sunt confuză… când trebuie să sparg gheţa şi nu stiu cu ce
Am nevoie… de soare
Ar trebui… să las timpul să le rezolve pe toate

Leapşa merge mai departe la Măry , Heliana , Nico.

Judecând după sunetul pe care îl scot paşii mei când ating zăpada pot spune că...a venit iarna din nou.Sau,mai pe scurt...a nins.Nu mi-a plăcut niciodată albul zăpezii.Îmi aduce aminte de un covor vechi sub care se ascunde toată mizeria,din lipsă de făraş.Albul nu înseamnă puritate,sau cel puţin nu pentru mine.Am realizat recent că nu îmi place albul.Ascunde ceva...de la toate mizeriile pământului pe care le ascunde cu delicateţe zăpada,până la secretele rochii de mireasă ce este purtată a doua oara.Dar, pe de altă parte, îmi place răceala pe care o emană...nu e o răceală normal, nu e frig.E un mesaj...ca şi cum Universul s-a restartat şi toţi viruşii din noi(sentimente negative sub acoperire) au dispărut.Pentru moment.Îmi place această răceală...îmi aduce aminte de iernile petrecute la bunici,de amintirile frumoase şi nu numai.
Am avut parte de o discuţie interesanta nefinalizată(mă simt ignorată...deşi nu cred că am motice.Sau am?Nu ştiu.Nu cred.).Am început să îmi fac inventarul vieţii mele.De ce am nevoie ca să pot să îngrop totul.Aş vrea ca totul să fie simplu.Nu...nu pentru mult timp.Pentru o zi?Oare cum o fi?Să poţi să obţii tot ce îţi doreşti?Cred ca mai bine nu:)) Unii oamenii ar profita de atata putere.Nu mai ştiu ce zic.M-am rătăcit.Cum unde?În privirea ta,dragule...Sau nu:)) (asta nu a sunat deloc a...mine)Hai să nu ne ascundem după nişte umbre când de fapt ele se ascund după noi...Acum pot să te privesc?Pot să te îngrop?Pe tine,dragă amintire.se spune că timpul le rezolvă pe toate.Se spune prost.Timpul doar acoperă unele goluri,îţi dă impresia că ai trecut peste când EA încă mai hoinăreşte voioasă în interiorul tău,aşteptând să îţi aminteşti că există.Vreau jeleuri:)).
My darling,who knew?
P.S.:Vine cineva la balul retro?

Vine cineva la Balul retro? 27 februarie,club Bloody Mary, invitat:Mărgineanu.
În altă ordine de idei,am zis să încerc un joc să vad ce spune muzica mea despre mine:)) .Uite ce a ieşit:
La ce mă gândesc eu acum? The one thing I left-Hawk Nelson (asta a nimerit-o :)) )
Ce-mi rezervă viitorul? Change- Taylor Swift (Suna bine:D)
Ce mi-ar spune un extraterestru? One more try-Timmy T(Ar fi ceva de genul:daca toţi oamenii sunt ca ea,ar fi mai bine să mergem pe altă planetă.Mercur suna bine...)
Ce i-aş spune eu unui extraterestru?Tell me-Failed Flight (Cu siguranţă!Cred că i-aş spune ceva de genul:Şi...şi..spuneţi-mi tot!Ce mâncaţi,ce faceţi acolo?Ce muzică ascultaţi?Ce zodie sunteţi?Citiţi Stephen King??Există lapte de soia acolo?)
Ce părere au ceilalţi despre mine?Dangerous mind-Within Temptation (serios? aaa,stai...începe cu: I am searching for the answers...I am close to the fire...da,asta sunt eu.)
Ce părere am eu despre viaţă? Crazy-Aerosmith (Aaah...m-a lăsat fără cuvinte...)
Ce părere am eu despre moarte? Dickhead-Kate Nash ( :)) începe să îmi placă jocul acesta)
Ce mă reprezintă cel mai bine? Fighter-Christina Aguilera (Dacă aşa spune playlistul...)
Cum a fost ziua de azi? Pretty Fly-Offspring (He is pretty fly for a white guy :)) )
Cum va fi ziua de mâine? Some Hearts are diamonds-Chris Norman (o.O Ce? Ok...să vedem ce o să se întâmple mâine...)
Ce părere au ceilalţi despre mine? Pet Semetary-The Ramones( :)) Deci...Melodia asta a fost făcută special pentru cartea mea preferata :x Cimitirul animalelor de...Stephen King,normal.Deci...când ceilalţi aud de mine se gândesc la Stephen King...ce drăguţ...sau nu.)
Ce vreau eu de la viaţă? Hate-Plain White (Ce? :))))) Hate is a strong word
But I really really,really don't like you...hmm:-? )
Ce ar trebui să fac în momentul acesta? True Friend (Nici nu ştiam că am melodia asta în calculator.Deci trebuie să o sun pe Teo aka Graţiela să văd cum se mai simte:-? "you don.t get angry when I change the plans"...aha:)) Teo ştie:)) )
Care e frica mea cea mai mare? What a wonderful World-Louis Armstrong (:)) chiar că asta e frica mea.Nu îmi plac lucrurile prea fericite.Întotdeauna lucrurile bune se termină prost:) )
Şi cam atât.

Mina şi Minu II sau Cum să ai o discuţie fără sens,cu întrebări fără sens şi răspunsuri scurte

Discuţie între Mina şi Minu.Să mă iertaţi dacă unele fraze nu au sens,pur şi simplu,ei doi vorbesc prin priviri şi e destul de greu să vă traduc cuvânt cu cuvânt,mai ales că Mina vrea să spună atât de multe în acelaşi timp încât te rătăceşti în privirea ei.Apropo,cei doi nu formează un cuplu,doar în mintea ei.Discuţia:
Mina:Ai simţit vreodată valurile cum se sparg de piciorele tale şi apa rece te înconjoară şi îţi cântă o melodie asurzitoare,dar repulsiv de dulce prin notele ei greţoase?
Minu:Nu.
Mina:Ai simţit vreodată palma vântului peste obrazul tău ars de soare?Şi cum îţi sopteşte el numele din adâncul abisului şi urletul lui îţi taie timpanul în două?
Minu:Nu.
Mina:Ai şimţit vreodată că încerci prea tare şă te lupţi cu timpul,iar când ai câştigat şi el a murit,viaţa te-a trântit înapoi în ghena speranţelor rătăcite?
Minu:Nu.
Mina:Ai simţit vreodată că primăvara a venit doar pentru tine,că păsările nu fac decât să îţi ducă durerea departe prin cântecul lor?Că florile înfloresc doar pentru ca au pe petale praful fericirii?Că soarele străluceşte doar ca să îţi lumineze părţile întunecate?
Minu:Nu.
Mina: Ai simţit vreodată că lumea s-a fracţionat în zeci de piese şi că un copil mic şi răsfăţat se joacă cu noi?Că suntem doar nişte pioni şi că acel copil o să se plictiseasca în curând de a juca şah şi ca probabil atunci vom fi aruncaţi într-o cutie de carton şi îngropaţi în curtea din spate?
Minu:Nu.
Mina:Dar ce ai păţit?Parcă tu erai cel vorbăreţ...
Minu:Nu.

Mina si Minu

Cum azi a fost ziua...cea mai proastă/bună din acest an(până acum),hai să nu ne prefacem că v-ar păsa motivele,m-am decis să...vă fac cunoştiinţă cu doua personaje dragi mie,asta o să îmi înveselească partea tristă."Mina,Minu faceţi cunoştiinţă cu cititorii." Mina e mai timidă.Să v-o descriu?E brunetă cu părul scurt,doar o suviţă lungă şi albastră îi atârnă gentil pe spatele mic.Poartă o rochie lungă şi roşie din bumbac ce îi acoperă locul unde ar trebui să se afle piciorul drept.L-a pierdut într-o luptă cu câinele vecinilor.Evident,ea a stat nemişcată în timp ce el îi mesteca încet piciorul,ochii sclipindu-i.Nu a spus nimic,doar a fost învăţată să tacă.Am menţionat că ştie să vorbească cu ajutorul privirii?Doar un schimb de priviri cu ea şi i-ai aflat toată viaţa,dar şi ea pe a ta.Pare ruptă dintr-o revistă ieftină de modă,cu toate acestea e superbă.Te cucereşte cu o singură clipire.Genele ei lungi te îndeamnă să vrei să o cunoşti,ca apoi să îţi doreşti să nu o fi cunoscut niciodată,iar după un timp să o vrei înapoi.E rea într-un mod greţos de dulce.În schimb,Minu e mult mai diferit.El e cel modest,cel ce întreţine atmosfera când toţi ceilalţi sunt prea plictisiţi ca sa mai vorbească.Din punct de vedere fizic,nu e strălucit.Are părul blond închis-şaten,are un ochi căprui şi unul lipsă.E cu jumate de mână mai înalt decât Mina,poartă un costum pe jumătate mâncat de molii.Cu toate acestea are o personalitate carismatică.Te atrage fără să vrei şi nu mai poţi scăpa.Umorul lui colorat nu te lasă sa pleci.Privirea lui te ţine captivă în propria ta minte.Ei nu vorbesc.Comunică prin priviri.Trăiesc într-o cutie îngropată în adâncul minţii mele.Doar sunt nişte păpuşi.Îmi place să le dezgrop şi să le privesc în toată splendoarea lor.Să mă înveselească.Doar ele sunt o parte ascunsă din amintirile mele,nu?Nu am avut niciodată nişte păpuşi ca ei doi în realitate,dar în mintea mea,ele există,mă rog...înţelegeţi voi. :)

Şi...zâmbesti...

Chicoteli spânzurate în cuier.
Priviri renăscute din cenuşa amintirilor.
Gândurile încă îmi mai sângerează.
Radioul încă mai funcţionează.
Muzica acapareză încet auzul.
Notele dansează frenetic în paşi de vals.
Vântul duce cu el lacrimile.
Te văd.Eşti lângă mine.
Te aud.Vocea ta mă mângâie.
Închid ochii.Te văd.
Zâmbetul tău e slăbiciunea mea.
Încă eşti lânga mine
Regretele au plecat de mult
O stea decolorată în întuneric.
Tu îmi dai putere.
Vreau să fim doar noi doi.
Să ne pictăm o lume colorată
Şi să ne mutăm în ea.
Te văd.Eşti lângă mine.
Şi...zâmbeşti...

Joaca de-a gânditul

"Cei care pătrund dincolo de aparenţă,o fac p propriul lor risc."(Oscar Wilde)

Aparenţa e o iluzie adevărată.Ne afundăm în aparenţă,ca indiferenţa să ne scoată la suprafaţă.Încercăm să nu ne ghidăm după aparenţe,întrucât spunem că sunt doar nişte impresii greşite.Dar oare întotdeauna aceste impresii sunt greşite?Unii sunt prea plictisiţi ca să încerce să creeze o impresie bună.În rest,toată lumea încearca pară altcineva,doar de dragul de a ieşi în evidenţă.Dar cu toate astea,ne schimbăm,sau cel puţin vrem să credem asta.Dar până la urmă,nu totul se schimbă?Oamenii se schimbă,vremea se schimbă,culoarea frunzelor se schimbă...sentimentele se schimbă.Mai ales că recent am experimentat o gamă largă de sentimente.Unele,ce dormitau liniştite în interiorul meu,au fost brusc trezite de sentimente de mâhnire,dezamăgire,furie şi ignoranţă.Ce a ieşit?Încă se mai luptă.Aştept încă câteva zile...hai să spunem 14-15(nu întreba de ce 14-15,nu pot să îţi dau un răspuns,sau cel puţin nu cel pe care îl aştepţi).
Dar toate se întâmplă cu un motiv,nu?Atunci eu de ce nu văd motivulpentru nimic din acţiunile mele,aparent logice?De ce tot ce fac mă aduce înapoi,la linia de pornire?Uite cum aberez,din nou.Doar azi e ziua în care fac curăţenie.Curăţenie în gânduri.Aşa că ţin să te felicit pe tine,cititorule.Puţini au răbdare să citească gândurile mele,aparent fara sens.
Poate că într-o joi voi învăţa să îmi ţin gândurile în ordine alfabetică,pe rafturi din lemn de ulm.Sau poate că nu.

Vacanţă!Vacanţă!Vacanţă?Da!!Vacanţă!

Uite că a venit şi vacanţa practic,că teoretic nu prea.Pentru vacanţa asta am multe planuri...poate prea multe...În primul rând vreu sa citesc mult(mai ales pentru că vreau să citesc toate cele 97 de romane marca Stephen King plus încă cele 159 poveşti scrise de el şi cele 58 de cărţi despre operele şi viaţa lui, în maxim doi ani),vreau să mă plimb mai mult,să vizionez cât mai multe filme,să vină Claudia,verişoara mea şi să depănăm amintiri etc...etc...Dar mai ales simt nevoia să merg cât mai mult,nu contează unde. Poate fi Vâlcea,poate Olaneşti,poate merg dintr-o camera în alta,dar nu vreau să stau pe loc...ma doare prea rău capul de la radiaţiile laptopului şi uite că încă sunt cu el pe picioare şi parcă mă priveşte cu superioritate printre geamul aparent protector...îl simt cum râde,zâmbetul lui îmi provoacă ameţeală.
Lăsând cioburile din creier ce îmi provoacă durerea,la o parte,pot spune ca în sfârşit am gasit-o!Parcă mă aştepta...era acolo...mărimea mea...ultima!Mi-am găsit rochie pentru balul retro!Abia îl aştept!Mai ales că se anunţă a fi din ce în ce mai interesant...

25.Aştept.

[Şi atunci şi-a dat seama că s-a aprins o stea decolorată,dar nu pentru ea şi că răspunsul lui va fi mereu acelaşi.Mereu NU,chiar dacă întrebarea nu i-o va adresa niciodată.]
25 ianuarie.După cum zicea horoscopul,azi se presupunea a fi cea mai bună zi a mea.Uite că până acum nu a fost aşa.Am început ziua bine,o discuţie ce m-a înveselit.Apoi,au urmat lucruri nu atat de frumoase,dar trecem peste.
Aştept vacanţa cu o nerăbdare nemărginită!
Aştept balul retro...balul oraganizat de Interact.Caut rochie de o săptămână şi azi cred că am gasit-o!
Aştept Primăvara,dar mai ales Toamna.
Aştept să se picteze o ţară multicoloră în care să mă mut.
Aştept să se inveteze perfecţiunea.
Aştept traficul de sentimente legal.
Aştept o privire maro.
Şi mai ştii ce aştept?Aşteaptă şi vei afla.
Cuvintele zilei: again?!?,galben,bec,dvd,ignorare,rochie,ciocolată.



Brigitta&amp;Terra
Asculta mai multe audio Muzica »">

Trăiesc un vis,iar visul trăieşte în mine.Păcat că visul acesta e un coşmar.Bine...nu chiar coşmar, dar tinde să fie.
Spunea cineva(Vezi Teo:) ):învaţă să spui NU şi DA!Şi am de gând să fac asta...o să încerc nu să fiu egoistă,doar să fiu mai directă şi să încerc să mă gândesc şi la mine.Sper să reuşesc.
Recent,Zetta Bytes-"Notice me" ,Saving Jane-"The girl next door",Emilie Autumn(mai multe melodii) şi The Used-"taste of ink" au răsunat în camera mea.Întotdeauna muzica mă calmează,muzica mă înveşeleşte,îmi răscoleşte în arhiva de amintiri şi aduce sentimentele rătăcite înapoi.
Aerul miroase a singurătate,dar nu şi pentru mine.Singuratatea e pentru cine şi-o doreşte...Cum am mai spus,mă îndrept cu paşii rapizi spre...Schimbare!În bine...sper.
Am renascut:)) (Vezi filmul "Saved")
[Here's the story of a girl
Living in a lonely world
A hidden note a secret crush
Alittle boy who talks too much]

O iluzie gri

"Aţi observat vreodată cum dispar culorile aprinse spre sfârşitul vieţii?în final,lucrurile par în permanenţă gri,aşa,ca o rochie spălată de prea multe ori.",spunea Stephen King.
Încă o tentativă de poezie.Aştept o părere sinceră :).
P.s.: "Omul pubelă" de Matei Vişniec.Genială cartea!O recomand tuturor!Şi staţi liniştiţi,nu e horror:D

Cuvinte sugrumate de iluzii seci
Steaua argintie încă străluceşte în pod.
Încă îţi aud paşii,încă te văd
Vocea ta îmi alunecă prin vene.
Te-ai contopit cu umbrele,ca întotdeauna.
Un suflet mort,o voce moartă,o realitate vie.
Papuşa încă e pe noptieră,
Trandafirul în vază,
Trandafirul ăsta e vestejit.
Vreau să mă privesc în ochii tai,
Zâmbetul tău să îmi adune cioburile din inimă,
Doar o privire.Atât vreau.

Gânduri colorate

Încă o zi.Înca o amintire.Înca o poezie:


Capul îmi e plin de litere.
Litere ce obişnuiau să fie cuvinte,
Cuvinte ce obişnuiau să fie aminitiri.
Amintiri dintr-o viaţă fară culoare,
Unde lacrimile cad pe foi de jurnal.
Cuvintele devin martorii unui protest,
Protest împotriva unui fir de aţă.
Un fir de aţă.Atât.Atât e viaţa noastră.
În care,suntem un erou într-un glob de cristal,
Un străin în propria noastră lume,
O umbră în miez de noapte.
Zburăm spre amintiri colorate,
Visele imposibile sunt aripile noastre
Ce ne sunt curând tăiate.
Pentru ce?Pentru un fir de aţă?

Străinul

Oră târzie,ciocolată, pix, foaie, poezie, muzica se aude încet în fundal.
Sunt începătoare.E cam prima oară când scriu o poezie. Oricum, dacă aveţi critici lăsaţi comentariu, dacă v-a plăcut lăsaţi comentariu.
Străinul

Rătăcea printre nisipuri fierbinţi,

nici soarele nu îl simpatiza.

Îl ardea încet.

Razele lui dansau frenetic,

oamenii îl ocoleau îndiferenţi

părea că nu îl observă.

Atmosfera era parcă

învăluită în altă culoare;

iar sufletul lui urla după ajutor –

însă buzele rămâneau nemişcate…

Vedea oamenii, vedea casele,

vedea magazinele, vedea cozile.

Un bob de orez – Atât era.

Un erou într-un glob de sticlă,

un adevăr într-o mare de minciuni.

„M-am pierdut... Mă puteţi ajuta?”

Ar fi spus de-ar fi avut vlagă

însă buzele sale rămâneau nemişcate

la indiferenţa trecătorilor.

Nimeni nu îl privea… Nimeni.

„Da, te-ai pierdut.”

Răspunse aceeaşi voce:

a sa!

Privirea-i implora ajutorul.

Păcat că nimeni nu o observa…

Mulţi se uitau prin ea

dar nimeni nu băga cu-adevărat

de seamă.

Gândurile se certau disperate.

Ochii prindeau o altă privire,

una de astă dată blândă, delicată:

“Cu ce vă pot ajuta?”

Dar murmurul părea rupt din basme

şi se topi uşor în urechile

străinului…

Video: Billy Joel-The stranger(una dintre melodiile mele preferate)

,, Well,we all fall in love
But we disregard the danger
Though we share so many secrets
There are some we never tell
Why were you so surprised
That you never saw the stranger
Did you ever let your lover see
The stranger in yourself?"

A new beginning

2009 fericit tuturor!
Uite că am ales sa fac şi eu parte din majoritate cu un blog nou nouţ, în prima zi a noului an.Sper să iasă bine,de obicei sunt o fire destul de superficială,dar o să încerc ca de data aceasta să nu fiu aşa.
Aşa că...bine aţi venit pe blogul meu,vă aştept in fiecare săptamâna aici să savurăm o ceaşcă fierbinte de gânduri.
P.s. : Două videoclipuri: Trapt -headstrong si Stephen King-Misterul regelui(cel realizat de mine).