Peste norii mari, greoi,
Stau ascunse gânduri noi.
Peste stratul de ozone,
Străluceşte un neon.
Niciun vânt nu mai adie,
Printre flori de păpădie.
Stau ascunse şi pitite,
Gânduri mici, neprafuite
De aş putea, ţi-as lega,
Lumea mea şi lumea ta,
Vise mici, toate înnodate,
Cu o panglică la spate
Niciun nor nu mai aleargă,
În privirea noastră, dragă
Acum totul a zburat,
Lumea s-a evaporat.
Numai un fluture a rămas,
Un suflet fără glas.
Un corp inert stă pe sol,
Îngropat în nămol.
E doar visul tău ales,
Altul acum îţi ţes,
Unul nou, cu voce nouă,
Din picături de rouă
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
4 comentarii:
=))) Nu te supara pe mine dar seamana cu ceea ce ii scriam eu mamei cand eram ceva mai... nesigura de "talentul" meu poetic:
Draga mama te iubesc
Fara tine nu traiesc
Fiecare zi din viata
E ca roua-n dimineata
Oriunde si orice-ai face
Eu nu am sa iti dau pace
Pentru mine esti un inger
Ce ma fereste de fulger :))
Rime la minut... sunt tare la asa ceva:))
Pai asta am scris-o in 3 minute:)) Cronometrate!!! :))
:))
Adinuţa, fată dragă
Cred că îţi lipseşte-o doagă
Eşti simpatică, e bine,
Văd că te pricepi la rime.
Mi se limbă plimba-n gură
Şi mă-nvârt în bătătură
Habar n-am ce zic, da-mi place
Ca să scriu, să nu-ţi dau pace...
:))
=))) Totusi poezia mea nu suna a manea!! :)) Apreciez efortul de 30 de secunde :))
Trimiteți un comentariu