"Cei care pătrund dincolo de aparenţă,o fac p propriul lor risc."(Oscar Wilde)
Aparenţa e o iluzie adevărată.Ne afundăm în aparenţă,ca indiferenţa să ne scoată la suprafaţă.Încercăm să nu ne ghidăm după aparenţe,întrucât spunem că sunt doar nişte impresii greşite.Dar oare întotdeauna aceste impresii sunt greşite?Unii sunt prea plictisiţi ca să încerce să creeze o impresie bună.În rest,toată lumea încearca pară altcineva,doar de dragul de a ieşi în evidenţă.Dar cu toate astea,ne schimbăm,sau cel puţin vrem să credem asta.Dar până la urmă,nu totul se schimbă?Oamenii se schimbă,vremea se schimbă,culoarea frunzelor se schimbă...sentimentele se schimbă.Mai ales că recent am experimentat o gamă largă de sentimente.Unele,ce dormitau liniştite în interiorul meu,au fost brusc trezite de sentimente de mâhnire,dezamăgire,furie şi ignoranţă.Ce a ieşit?Încă se mai luptă.Aştept încă câteva zile...hai să spunem 14-15(nu întreba de ce 14-15,nu pot să îţi dau un răspuns,sau cel puţin nu cel pe care îl aştepţi).
Dar toate se întâmplă cu un motiv,nu?Atunci eu de ce nu văd motivulpentru nimic din acţiunile mele,aparent logice?De ce tot ce fac mă aduce înapoi,la linia de pornire?Uite cum aberez,din nou.Doar azi e ziua în care fac curăţenie.Curăţenie în gânduri.Aşa că ţin să te felicit pe tine,cititorule.Puţini au răbdare să citească gândurile mele,aparent fara sens.
Poate că într-o joi voi învăţa să îmi ţin gândurile în ordine alfabetică,pe rafturi din lemn de ulm.Sau poate că nu.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
Ce ziceai de "nu ştiu ce comment să îţi las niciodată"? Şi mai dai vina pe mine :))
Vezi cum e?:))
Trimiteți un comentariu