Am început să fiu mai atentă la ce se întâmplă în jurul meu. Si nu îmi place ce văd. Prea multă artificialitate, de superficialitate nu mai e vorba ( şi se spune că nu frumuseţea exterioară contează...), aroganţă, dar de aia grosolană... şi oameni ce pur si simplu sunt puşi pe Pământ ca să nu dispară specia. Toţi facem parte din fiecare categorie la un moment dat. Şi asta e al naibii de trist. Şi cel mai trist e... că nu ne dăm seama de asta... Suntem atât de superficiali că nu vedem bine nici realitatea. Suntem mult prea idealişti, fiecare trăieşte în propriul lui glob de cristal. Mă întreb ce se va întâmpla cand se va sparge? Oare vom vedea că de fapt totul e o iluzie şi ca minţindu-ne nu ne ajutăm deloc?
Superficialitatea ne ucide. Cântăreste prea mult. Ar trebui să se inventeze şi săli unde să dai jos superficialitatea. Mă întreb dacă s-ar duce cineva... Sezonul asta se merge pe implicare. Cel puţin eu încerc :D